Oraşul citeşte – Lecturi Urbane

Cristina şi ideile ei viu colorate – Lecturi Urbane Sibiu

Publicat la 01 Sep 2010 de Cristiana | Fara comentarii

Continuăm seria interviurilor cu organizatorii Lecturi Urbane din ţară, iar astazi vă povestesc despre Cristina, colega mea de Lecturi Urbane Sibiu şi prietenă draga, nu neaparat pentru că am trecut împreună prin facultate , nici pentru că găteşte bine sub influenţa lui Jamie Oliver şi nici măcar pentru că sare în ajutor “by default”.

Mi-e dragă mai degrabă pentru ideile ei colorate, pe care mi le imaginez ca pe un curcubeu vectorial, din care ies tot felul de steluţe… cam tot asa de delicioase şi surprinzatoare sunt şi ideile ei, nu degeaba e copywriter Şi le-a aplicat la Lecturi Urbane Sibiu (dacă vreţi să vă convingeţi, haideţi la ediţia următoare)

Vă mai spun doar că, dacă aţi trecut prin Imperium Pub din Sibiu şi aţi găsit meniuri de lectură, sunt opera de-o seară a Cristinei, dacă aţi primit o carte cu sticker Lecturi Urbane să ştiti că a plecat din apartamentul Cristinei şi a ajuns la voi datorită cafelei din miez de noapte, facută, bineînţeles tot de Cristina.

Dar cel mai bine e să aflaţi despre ea, chiar de la ea Cristina a răspuns întrebărilor noastre săptămânale, aşadar azi haideţi să aflăm mai multe despre cea care a adus Lecturi Urbane în Sibiu.

1. Dacă ai putea fi un personaj de carte, ce ai alege să fii? De ce?
Îmi place să absorb ce e mai bun din fiecare personaj și să învăț din greșelile lor. Dar nu aș vrea să fiu în locul nimănui.

2. Numeşte 3 obiecte pe care le ai întotdeauna pe birou.
Pe lângă laptop? O cană cu multă cafea, telefonul, căști.

3. Care este destinaţia ta de vacanţă preferată?
Croația. Nu am ajuns încă, dar imi doresc de mult timp. Pe urmă o să visez la altă destinație.

4. Descrie-te în 5 cuvinte
Cunoaște-mă și vei afla!

5. Care a fost prima carte citită?
Nu-mi amintesc bine. Cred că ”Povești Nemuritoare”.

6.Care e cea mai mare frică a ta?
Mi-e frică să nu pot schimba nimic.

7. Care e ultima melodie pe care ai avut-o pe “repeat”  in Winamp?
”Breakfast At Tiffany s- DeepBlueSomething”

8. Ce film ai vazut de cele mai multe ori?
”Dirty Dancing”. Nu întreba de ce!

9. Povesteşte-ne o amintire care îţi e foarte dragă.
E greu să aleg doar una. Dar un moment pe care l-am conștientizat a fost acela când pedalam cu un prieten prin centrul Sibiului, cânta un trubadur în colț de stradă, oamenii povesteau la terasă, era soare, un aer parfumat și m-am simțit ca într-o țară civilizată. A durat destul cât să sper că se poate!

10. Descrie-ne o zi obişnuită din viaţa ta.
Pe scurt: Trezit la al treilea snooze. Pedalat până la serviciu. 8 ore mai târziu: profitat de terasă cu prietenii. Film/carte/gătit. Reîncărcat bateriile pentru o nouă zi.

11. Ce meserie visai să ai atunci când erai mic?
Scriitoare. Apoi jurnalistă. Acum fac marketing online și freelance copywriting. Nu sunt departe, nu?

12. Care este materia de scoală preferată?
Engleza. M-a pasionat mult, mai ales datorită manualelor.

13. Basmul preferat din copilărie?
”Punguța cu doi bani”- era singurul pe care îl știa bunicul și-l spunea cu mult farmec.

14. Obiectul vestimentar/accesoriul preferat? De ce?
Ceasul. Pur și simplu.

15. Arată-ne o poză preferată şi explică-ne de ce îţi place.

http://www.flickr.com/photos/memyselfandcris/4387465056/ Îmi place pentru că nu mă așteptam să surprind exact momentul cel mai reprezentativ pentru cățelul acesta.

P.S Căţelul din poza aproape a fost mascota primei editii Lecturi Urbane Sibiu

Lecturi Urbane la TVR

Publicat la 31 Aug 2010 de Ileana Ghiță | Un comentariu

Fără alte introduceri, vă invităm să urmăriţi scurta prezentare a proiectului Lecturi Urbane  pentru emisiunea Zile şi Nopţi (TVR) făcută de Adrian Ciubotaru şi Andreea Burlacu:

Un über-roman nemţesc – Măsurarea lumii

Publicat la 30 Aug 2010 de Dragoș C. Butuzea | Un comentariu

Nu stiu dacă, din cele ce-am citit din literatura germană, m-a dezamăgit ceva. Poate puţin Goethe, pe-ale cărui Afinităţi elective şi Ani de ucenicie ai lui Wilhelm Meister le-am simţit îndepărtate şi reci. În rest, cam tot ce-am citit – fie Nietzsche, fie Mann, Hesse, Böll, Benjamin, Grass, Walser, Schlink, Süskind (fără a-i numi pe austrieci) – a fost minunat.
La fel s-a întâmplat cu Daniel Kaufmann, al cărui roman Măsurarea lumii a apărut tradus în 2007 de către Corina Bernic. Bestseller cu tiraj de un milion de exemplare, după cum aflăm de pe coperta cărţii, merită. Autorul, un tânăr de 32 de ani de formaţie filozofică, a scris atât de bine, într-un limbaj atât de simplu, încât m-am minunat – cum am spus mai-nainte. Propoziţiile, mai mult simple decât încârligate-n fraze, m-au luat, încă de la-nceput, în stăpânire.
Ce-am găsit?
2 personaje: exploratorul Alexander von Humboldt şi metematicianul Carl Gauss. Din copilărie, aceştia îşi duc viaţa, între cele două coperţi ale cărţii, până la senectute. Invitându-mă să explorez alături de ele: teoretic (ca Gauss), dar şi practic (ca von Humboldt). Cu acest prilej, aflu cum e viaţa geniilor, aflu câte ceva despre viaţa privată a lui Kant sau Goethe; şi cum, în cele 244 de pagini, ia naştere ştiinţa modernă.
1) Humboldt, rod al unui experiment educaţional, ia hotărârea să cerceteze natura, străbătând oceanul şi Lumea Nouă. Impreunăcu un francez, medicul Bonpland, pornesc în America de Sud, de-a lungul Orinocco-ului, să descopere nu doar tărâmuri noi, ci şi plante, animale şi oameni noi. Dar cum destinul îl face s-ajungă celebru, nu va mai reuşi decât o călătorie simulată – simbol al modernităţii noastre – în stepa Rusiei.
2) Lui Gauss, fiu al unui grădinar, i se descoperă geniul matematic, iar el îl descoperă pe cel al astronomiei. Mizantrop şi afemeiat, uimeşte prin geniu, dar şi prin conştiinţa propriei valori. În noaptea nunţii, de pildă, nu ezită să se scoale de pe nevastă să-şi noteze orbitele planetare.
1+2) Cei doi se întâlnesc la maturitate, pentru a participa la o conferinţă, dar nu reuşesc să se împace, din pricina spiritelor prea asemenea. Se despart, dar influenţele ce rămân sunt vizibile. Totuşi, sfârşesc preocupându-se cu ceea ce i-a preocupat întreaga viaţă.
Ce-am mai găsit?
Multe, multe informaţii, întâmplări hazlii şi vorbe de duh din culisele ştiinţei. Iată mostre:
- denumirea latinească a puricelui e pulex penetrans, iar, pe un bărbat despre care s-ar şti că a avut purici nimeni nu l-ar lua în serios;
- există plăcintă de furnici;
- un câine poate fi mort în mai multe feluri: mort, cât se poate de mort, peste poate de mort, cel mai mort câine din toate vremurile;
- europenii credeau despre sălbatici că au mai multe capete, sunt nemuritori şi vorbesc limba pisicească;
- proştii au un idiom al lor, pe care să-l poţi învăţa ca pe o limbă străină;
- goethe e măgarul care şi-a permis să corecteze teoria luminii a lui Newton;
- conform estimărilor, fiecărui om îi revin 1 milion de insecte de căciulă;
- altitudinea poate fi măsurată cu ajutorul punctului de fierbere;
- dagherotipul e inventat de asistentul lui Humboldt, francezul Dagerre;
- şi altele.

Weekend de august în Piteşti şi Arad

Publicat la 26 Aug 2010 de Ileana Ghiță | Un comentariu

Sâmbăta aceasta a avut loc prima ediţie Lecturi Urbane Piteşti. Cristiana, obişnuită deja cu diversele tipuri de organizare ale ediţiilor locale, ne povesteşte câteva din impresiile avute:

În Piteşti, Lecturi Urbane a fost un fel de vedetă locală: a avut o piaţă întregă ca scenă, staţie, microfoane şi vorbitori care recitau poezii….mi-a lasat senzatia ca sunt într-un amfiteatru grecesc vechi si ascult filozofi transformându-şi ideile lor într-un spectacol. Împreună cu Alexandra şi Marin am găsit nişte cărţi grozave pentru dăruit şi ne-am bucurat că am avut mai tot timpul prin preajma copii dornici de citit.  Lecturi Urbane Piteşti a fost o ediţie cuminte, dar a răsunat de poezii de la un capăt la celălalt.

Tot în weekend, în Arad s-a desfăşurat conferinţa de presă dedicată prezentării proiectului Lecturi Urbane. Mai multe detalii despre conferinţă puteţi afla pe arad.orasulciteste.ro.

Interviu: Cosmin – organizator Lecturi Urbane Câmpina

Publicat la 25 Aug 2010 de Cristiana | Un comentariu

De multe ori, discuţiile dintre noi ating subiecte precum: “Gabriela, care face Lecturi Urbane Tecuci are doar 17 ani” sau ” Organizatorii Lecturi Urbane  Câmpina au auzit de proiect din Revista Tabu“. Noi ne întrebăm de multe ori cum sunt oamenii din spatele Lecturilor Urbane din fiecare oraş din ţară şi ne-am dori să-i putem cunoaşte pe toţi. Dar până apucăm să ne întâlnim cu fiecare, vă propun să citiţi aici, în fiecare miercuri, un interviu cu câte unul dintre ei. Dacă aţi organizat o ediţie locală, pregătiţi-vă, vine şi rândul vostru cât de curând

Primul pe care vă invit să-l descoperiţi este Cosmin Cernica, unul dintre organizatorii Lecturi Urbane Campina. Este calm, ambiţios şi entuziast şi a mutat munţii (cei din oraşul său) din loc pentru a găsi sprijin pentru ediţia din Câmpina. Şi când zic mutat munţii, imaginaţi-vă un banner mare Campina Citeste agăţat în centrul oraşului şi flyere cu Orasul Citeste în taxi-uri. E drept ca a avut ajutoare de nădejde, dar pentru prezentările celorlalţi organizatori Lecturi Urbane Câmpina  mai aveţi puţină răbdare. Ah, sa nu uităm să menţionăm de ospitalitatea lui Cosmin şi a echipei din Câmpina

1. Dacă ai putea fi putea fi un personaj de carte ce ai alege să fii? De ce?

Aş alege să fiu un personaj simplu, fără puteri supranaturale. Cel mai probabil un detectiv care locuieşte undeva în labirintul cubanez.

2. Numeşte 3 obiecte pe care le ai întotdeauna pe birou.

Pentru că îmi place să îmi planific întotdeauna activităţile – o agendă.

Pentru că îmi place să notez amintiri, gânduri, sentimente – jurnalul personal.

Pentru că îmi place să retrăiesc momentele petrecute în vacanţă – o poză alături de familia mea, făcuta în ultima vacanţă.

3. Care este destinaţia ta de vacanţă preferată?

Locul meu preferat de vacanţă este acolo unde soarele străluceşte pe tot parcursul anului, acolo unde îmi pot plimba paşii pe nisipul fin, acolo unde oamenii mai ştiu încă să respecte obiceiurile şi tradiţiile…acolo unde mă simt acasă, departe de casă.

4. Descrie-te în 5 cuvinte

Visitor, creativ, atipic, complicat de simplu.

5. Care a fost prima carte citită?

Păstrez acea cărticică într-un sipet în care am toate cărţile ce mi-au colorat anii copilăriei.

Este vorba de “Croitoraşul cel Viteaz” de Fraţii Grimm.

6. Care e cea mai mare frică a ta?

Mi-e frică de faptul că destinul mă poate arunca la mii de km distanţă faţă de persoanele dragi mie. Mi-e frică de singurătate.

7. Care e ultima melodie pe care ai avut-o pe “repeat”  în Winamp?

Jon Secada- Just another day.

8. Ce meserie visai să ai atunci când erai mic?

Visam să zbor. Să fiu acolo sus printre nori şi să fac cu mâna lumii întregi. Păcat că ei nu mă puteau vedea. Îmi doream să devin pilot. Acum lucrurile s-au schimbat puţin.

9. Care este materia de scoală preferată?

Îmi plac toate materiile care îmi solicită creativitatea, imaginaţia şi inventivitatea.

10. Descrie-ne o zi obişnuită din viaţa ta.

În fiecare dimineaţă acelaşi ceas. Acelaşi zgomot care îmi răpeşte visele.

Aleg  aceleaşi haine-uniformă. Beau acelaşi cappuccino cu mult lapte. În staţie, acelaşi zâmbet fugar cu care mă întâlnesc în fiecare dimineaţă.

Mă urc în acelaşi autobuz care mă duce spre scoală.

Recunosc aceleaşi feţe care sunt împinse parcă de un mecanism. Pe stradă agitaţia zilnică. La şcoală la fel.

Ajung acasă, mănânc, citesc, scriu mail-uri..continuarea? O zi precedentă, la fel de obişnuită.

Zilele neobişnuite încep abia vinerea şi se sfârşesc duminica.

Activismul social

Publicat la 24 Aug 2010 de andreea | Fara comentarii

Se vorbeşte de prea multă vreme de lipsa societăţii civile şi de o pasivitate ce le-a intrat românilor în sânge de-a lungul anilor, încât noi să mai putem răbda asemenea atitudine.

Se vorbeşte de prea mult timp despre o societate tânără rămasă fără valori şi fără cultură, în cadrul căreia nu se mai pune accentul pe educaţie ci pe superficialitate şi non-valori, încât noi să nu demonstrăm contrariul.

Este momentul să se vorbescă despre entuziasm, încredere, proacţiune şi dedicaţie!

Aşa au decis în urmă cu aproape un an 2 tineri frumoşi, cărora pe parcurs li s-au alăturat mulţi, mulţi oameni pasionaţi de un proiect ce va schimba societatea în care vieţuim. Aşa a apărut Lecturi Urbane, o mişcare căruia nu i-a trebuit mult timp să ajungă una naţională, să energizeze şi să motiveze tinerii, să încurajeze lectură şi să readucă valoarea cuvenită cărţilor.

Despre povestea Lecturi Urbane şi nu numai s-a scris şi în Business Review.

“Now, Lecturi Urbane is a project of national proportions, taking place in over twenty locations across Romania, with local young people deciding to do something that counts for their communities. “In Tecuci, a 17-year-old girl organized Lecturi Urbane, and took care of absolutely everything, including approvals from the local town hall,” says Dumitrescu. Lecturi Urbane is no longer restricted to public transport, but is taking place on the streets and in parks as well, conquering more public spaces as it grows. Thousands of volunteers have contributed to the success of the project and thousands of books have been distributed so far. Amusingly enough, Ciubotaru recalls, he has also received books with the Lecturi Urbane stamp on their back from strangers in the subway, unaware of his connection with the project.”

Iată aici întreaga poveste.

Fraţii ruşi care scriu capodopere sefe

Publicat la 22 Aug 2010 de Dragoș C. Butuzea | Un comentariu

cine nu ştie despre ce e vorba în picnic la marginea drumului, măcar din călăuza lui tarkovski? de Zonă, locul de pe pământ unde nişte extratereştri poposesc la picnic. pleacă şi lasă multe “deşeuri” – obiecte cu puteri supranaturale, baterii veşnice, chiar şi un glob de aur – îndeplinitor de dorinţe. oamenii îşi găsesc astfel “sensul” – fericirea pe gratis.
noroc cu stalkerul redrick schuhart- eroul care cutreieră Zona şi înţelege.

toată nenorocirea este că omul, în orice caz omul de rând depăşeşte uşor această ncesitate de a cunoaşte. după mine, asemenea necesităţi nici nu există. poate doar necesitatea de a înţelege, iar pentru asta nu e nevoie de cunoştnţe. ipoteza despre Dumnezeu, de exemplu, dă o posibilitate inegalablă de a înţelege absolut totul, fără a cunoaşte nimic… dă-i omului un sistem simplificat al lumii şi poţi să-i explici orice pe baza acestui model. o asemenea concepţie nu necesită nici un fel de cunoştinţe. câteva formule învăţate, plus aşa-numita intuiţie, aşa-numita îndemânare practică, precum şi bunul simţ. (p.159)

raţiunea este capacitatea fiinţei vii de a se comporta iraţional şi anormal. (158)

xenologia este o amestecătură artificială ştiinţifico-fantastică cu logica formală. baza metodei ei este un procedeu defectuos: impunerea raţiunii extraterestre psihologiei omeneşti (p.159)

cea mai eroică faptă a omenirii este că ea există şi are de gând să reziste şi mai departe (172)

are multe pagini peste care se poate sări lejer, poate chiar un capitol (cap. 2). dar şi pagini delicioase, de pildă cele ale dialogului între un savant şi un businessman (cap. 3).
şi ce e important – şi se pare că mulţi sefişti nu-şi dau seama – că este un roman sf, adică are elemente sefe (şi multe metafore minunate) care-i ajută pe autori to make their point. un instrument pe care-l căutam şi eu pe la cenacluri…

o lectură extraordinară pentru vacanţă!

arkadi şi boris strugaţki, picnic la marginea drumului, ed. paralela 45, piteşti, trad. valerian stoicescu, 232 p

cartea online e aici sau aici.

alte păreri: 1, 2, 3.

Cum se aduce o schimbare?

Publicat la 18 Aug 2010 de Ileana Ghiță | Fara comentarii

Acum ceva vreme vă povesteam de ultimele apariţii media ale proiectului Lecturi Urbane. Dacă în Tabu eram prezentaţi sub forma unei poveşti urbane, iar FHM descoperea cu destul umor efectele implicării sociale asupra vieţii erotice a participanţilor, revista Ioana venea cu o abordare uşor diferită.

Ediţia din iulie a revistei Ioana prezintă, mai degrabă, sentimentele care au dat naştere acestui proiect, structura şi dezvoltarea lui. Puteţi afla mai multe despre modul în care comunicăm şi trigger-ele sociale care ne fac să credem că putem promova cu succes cititul.

Şi pentru că nu vrem să vă povestim mai multe, vă invităm să citiţi articolul în cazul în care nu l-aţi văzut deja. Cine ştie, poate vă va inspira să faceţi o schimbare.

Tecuci şi Mediaş au citit din nou

Publicat la 17 Aug 2010 de Adrian Ciubotaru | Un comentariu

“Şi totuşi, se citeşte!” spun cei din Mediaş care au avut sâmbătă cea de-a doua ediţie Lecturi Urbane.

M-au surprins tineri şi foarte tineri care mi-au destăinuit că sunt iubitori de carte. Persoanele mai în vârstă cu care am discutat păreau a se retrezi la o veche pasiune şi obicei din tinereţe – cititul. Mi-au bucurat inima un cuplu tânăr cu o fetiţă de trei ani care au fost chiar foarte încântaţi de eveniment şi au luat acasă câteva cărţi bune.

Continuarea pe medias.orasulciteste.ro.

Tot la cea de-a doua ediţie s-a aflat şi Tecuciul care a declarat: “Oameni buni, obişnuiţi-vă cu noi, că ne veţi mai vedea destul!”

Mai multe detalii pe tecuci.orasulciteste.ro.

turgheniev / bazarov

Publicat la 16 Aug 2010 de Dragoș C. Butuzea | Fara comentarii

ivan sergheevici turgheniev, părinţi şi copii, editura litera şi jurnalul naţional, bucureşti, 2010, 251 pagini, traducere de mircea lutic

foto de aici.

——————————————
În fiecare luni veți găsi pe orasulciteste.ro o recomandare de lectură făcută de Dragoș C. Butuzea, unul dintre cei mai apreciați bloggeri pasionați de carte.

older posts »